Credit: larisaghitulescu.ro

Larisa Ghitulescu, critic de media si analist de falsuri, cu background in jurnalismul de afaceri, a studiat in ultimii zece ani mecanismele de influenta in diverse evenimente majore cu impact social*, din domenii diverse, si a identificat sase mari cauze pentru care manipularea si falsul s-au amplificat

AdPlayers. info

Slaba pregatire a jurnalistilor, schimbarea modelului de business in industria comunicarii si poluarea surselor utilizate in productia si distribuirea de continut se numara printre cauzele amplificarii falsului - stiri false si facaturi, fenomen aflat la cote alarmante in prezent.

Larisa Ghitulescu, critic de media si analist de falsuri, cu background in jurnalismul de afaceri, a studiat in ultimii zece ani mecanismele de influenta in diverse evenimente majore cu impact social*, din domenii diverse, si a identificat sase mari cauze pentru care manipularea si falsul s-au amplificat:

Sase mari cauze pentru care manipularea si falsul s-au amplificat

Slaba pregatire a jurnalistilor activi, care populeaza campul profesional (= efect firesc al istoriei, respectiv al evolutiei afacerilor de presa din Romania dupa 1990);

Controlul editorial / setarea agendei vine deseori din afara nucleului redactional, interesul publicului nu mai este servit cu prioritate (= efect al globalizarii afacerilor si al politizarii noilor actanti media: branduri, influenceri, bloggeri, regizori, activisti, fundatii, PR-isti, publicitari, utilizatorii de internet etc);

Dezvoltarea tehnologiei in ultimul deceniu (= efect al noii revolutii, cea digitala);

Schimbarea modelului de business in industria comunicarii (= efect al comasarii punctelor 2 si 3);

Sursele utilizate in productia si distribuirea de continut sunt tot mai poluate (= efect toxic al mutatiilor produse in societate);

Indobitocirea publicului (= efect daunator al fenomenului de manipulare-instant, care speculeaza emotiile si instinctele primare ale omului)

*Cele zece studii de caz, culese din realitatea contemporana, sunt:

Fenomenul Rosia Montana;

Trecerea contributiilor de la angajator la angajat (procesul de modificare a Codului Fiscal);

Justitia, Diaspora si protestele de strada;

Referendumul pentru familie;

Subiectul Valiza & Țaranul din Teleorman;

Moartea copiilor Dor Geta Popescu si Erik Gulacsi in Muntii Retezat;

O campanie Salvati Copiii pentru stoparea bullying-ului in scoli;

Activismul pe subiectul padurilor Romaniei;

Everestul ca industrie a falsului;

Scandalul Facebook-Cambridge Analytica;

Metodele de cercetare si instrumentele folosite in documentarea studiilor de caz: verificarea faptelor, incrucisarea informatiilor si a surselor, consultarea documentelor si specialistilor, interviuri, observatia participativa, analiza subiectelor reflectate in mass-media, analiza stakeholderilor si a agendelor lor de interese, analiza discursului public, studierea mecanismelor si a agentilor de influenta, urmarirea banilor.

Fenomenul stirilor false in industria media postdecembrista este vechi – un exemplu celebru este ziarul Evenimentul Zilei (EVZ). La inceputul anilor '90, EVZ le promitea cititorilor „stiri exacte”, dar duduia de stiri false. Au ramas in folclorul presei stirile despre gainile care nasc pui vii, contrabanda cu pisici fara cap si femeile violate fericite. Un efect pe termen scurt a fost cresterea tirajului ziarului de 13 ori in mai putin de un an de la lansare. In timp, influenta EVZ a crescut pana intr-acolo incat, la alegerile prezidentiale din 2004, ziarul a jucat un rol-cheie in inlaturarea PSD, respectiv instalarea regimului Traian Basescu & Co la putere.

Dezbaterea despre stirile false este insa de data recenta, si nu doar in Romania, ci la nivel global. Și asta pentru ca accesul rapid si ieftin la tehnologiile care produc si distribuie continut in timp real fac ca fenomenul falsului sa fie de neoprit si distrugator.

O alta concluzie care reise din studiile de caz analizate: fie ca suntem studenti, profesori, ziaristi, comunicatori, manageri, sportivi, vanzatori, medici sau ingineri, este aproape imposibil sa detectam cu rapiditate falsul acolo unde nu ne pricepem, din cauze diverse. Unu: volumul enorm de informatii care ne invadeaza spatiul profesional si personal. Doi: graba cu care le procesam. Trei: manipularea emotionala careia ii cadem captivi. Patru: convingerile personale de la care nu abdicam. Și cinci: ne lipsesc instrumentele de contracarare a falsului – gandirea critica si informatia obtinuta din surse nepoluate.

Rezultatele, explicate, ale acestei cercetari in domeniul falsului pot fi accesate in cadrul unor training-uri media customizate (pentru organizatii), respectiv in cadrul unor ateliere de gandire critica si alfabetizare media (pentru tinerii jurnalisti si comunicatori) – un proiect original in domeniul educatiei, dezvoltat de Larisa Ghitulescu dupa 20 de ani experienta, respectiv sase ani de formare de specialitate. Experienta de teren include sapte redactii (divertisment, stiri, afaceri); o companie cu capital romanesc; o multinationala; o institutie media publica; o facultate; un Guvern si sapte ani pe cont propriu.

Fake news si facaturi

Știrile false si facaturile fac parte din aceeasi familie de concepte precum manipularea, diversiunea sau propaganda, instrumente de influenta si control utilizate frecvent in luptele pentru schimbarea sau mentinerea puterii intr-un anumit domeniu – politica, afaceri, mass-media, educatie, sport, sectorul ONG, s.a.m.d.

Facaturile – evenimente de laborator cu agenda privata care pot produce efecte si mutatii vizibile in societate prin cooptarea presei traditionale si a noilor actanti media politizati: branduri, influenceri, bloggeri, regizori, activisti, ONG-uri, fundatii, PR-isti, publicitari, utilizatorii de internet.

Despre autorul analizei 

Licentiata in Jurnalism (FJSC, Universitatea Bucuresti, 2000) si absolventa a programului de Master in Managementul Institutiilor Mass-Media (2002), Larisa Ghitulescu este critic de media si analist de falsuri, cu background in jurnalismul de afaceri.

Si-a inceput cariera ca reporter, apoi redactor intr-o redactie de divertisment (TVR). Au urmat zece ani de jurnalism financiar la Business Media Group, AdMaker, Business Magazin & Ziarul Financiar, NewsIn, Money Express, pe cont propriu.

A cumulat sapte ani de experienta in managementul comunicarii (organizatii publice si private; pe cont propriu), timp in care a condus, respectiv construit echipe, alaturi de care a dezvoltat instrumente proprii de lucru.

A instruit studenti la Facultatea de Jurnalism si Știintele Comunicarii – FJSC (Universitatea Bucuresti) – Tehnici de redactare, Genurile Presei, Dreptul Comunicarii.

A participat la diverse programe de pregatire si documentare in Republica Moldova, Japonia, Bulgaria, Elvetia si Marea Britanie.

A realizat o cercetare de tip antropologic in domeniul mass-media – ritualuri de consum, comportamente si efecte – pentru lucrarea de licenta (2000), si o analiza in domeniul leadership-ului in presa romaneasca, pentru dizertatia de Master (2002).

Cercetarea mass-media a continuat pe teren, ca jurnalist specializat in industria media, advertising si afaceri, si continua in prezent, ca analist cu gandire critica si trainer media specializat in falsuri.

Mai mult in Media, Cercetare, Educatie,