de Raluca Tonciu

Guangzhou, China, 10 mai 2015. Am ajuns in China. Sunt aici pentru a opta oara in ultimii 2 ani. Am facut multe calatorii la Huangshan - Muntele Galben, unde am fost tratata la o clinica de medicina traditionala chineza. Multi mi-au sugerat sa nu mai merg acolo, deoarece nu m-am vindecat asa cum mi s-a promis, ci doar mi-am cheltuit toti banii pe care ii aveam, ca poate am fost pacalita si exploatata. Dar cine poate sti ca tratamentele facute acolo nu mi-au facut bine? Cine poate sti ca daca nu le faceam astazi eram sau nu mai eram aici sa va povestesc?

Vindecarea. Oriunde pe Pamant.

Nimeni nu poate sti sigur ce efecte au avut acele tratamente. Stiu doar ca, atat timp cat le-am facut, boala mea a fost stationara ori a avut o progresie foarte lenta. In tot acest timp eu ma simteam foarte bine. Au fost deciziile mele luate in acel moment si nu le regret in vreun fel. Intr-adevar nu am mai mers acolo, dar nu pentru ca nu cred in eficienta tratamentelor ci pentru ca am ramas fara bani si nu voi putea obtine niciodata fonduri asa mari ca sa merg pe calea medicinei alternative, iar acum trebuie sa aleg foarte atent unde si cum imi directionez resursele in tratament. Am dat si continui sa dau tot ce am strans prin sudoarea fruntii pentru ca aceasta viata sa continue. Dar nu despre asta vreau sa va povestesc. Doar  am simtit nevoia sa va scriu de ce am “calatorit” in China asa de des in ultimii 2 ani si ce am cautat eu aici.

De fapt, am cautat multe. Iar in drumul cautarilor mele am descoperit si o cale legata de spiritualitatea lor straveche. Invataturile Tao si practica QiGong. Cu totii avem cate ceva de invatat unii de la altii sau din cultura altor neamuri. Asta nu inseamna ca nu mai suntem crestini-ortodocsi, asa cum mi-a reprosat cineva odata. Dumnezeu este oriunde pe Pamant. La fel si vindecarea de boli. In fond aceasta este subiectul povestirii mele pe care as fi tinut-o doar pentru mine daca o parte dintre voi nu m-ati fi incurajat sa o spun. Ca sa o stie cat mai multi dintre cei care ma cunoasteti cine sunt si ce fac.

Asadar, am ajuns in Guangzhou, a doua oara in 3 luni. Aici este spitalul Fuda Cancer Hospital, unde m-am internat pana pe 29 mai. Sa va spun si cum am aflat de acest loc si de ce este el asa special pentru mine. Acum 1 an, cand ma simteam mai bine, am cunoscut o persoana deosebita, un om nemaipomenit. O doctorita trecuta la randul sau prin tot felul de grele incercari in viata. Doamna Doctor Alina Musetescu. Nu este medicul meu oncolog, de care apartin, dar recunosc ca mereu am tinut cont de parerea si sfaturile domniei sale in abordarea terapeutica a bolii mele. Mi-a povestit despre Fuda Cancer Hospital, din postura de medic voluntar in acest spital incepand de anul acesta. Plina de speranta, am venit sa vad ce se face la Fuda inca din luna februarie, anul acesta. Poate ca pentru multi dinte voi un spital nu este tocmai locul in care sa iti doresti sa fii in luna de miere, dar pentru mine mierea este sa imi gasesc vindecarea. Se intampla la doar doua saptamani dupa ce m-am casatorit. Atunci am stat internata aici pentru prima data 16 zile.

Soldateii mei dragi

Ce-am facut? Dupa o serie de investigatii de rutina, imagistice si de sange, doctorii de aici au stat de vorba cu mine si mi-au explicat ce ar putea ei sa faca pentru mine, ca sa stopam evolutia bolii. Baza tratamentului este imunoterapia, adica intarirea sistemului imunitar care sa fie mai apt sa lupte. Mi-au recoltat din propriul meu sange niste grupe de limfocite luptatoare cu cancerul, le-au pus intr-un mediu de cultura timp de 11 zile, timp in care ele s-au inmultit, apoi mi-au fost injectate inapoi in fluxul sanguin. Adica mi-au marit armata de soldatei care sa fie apti sa lupte mai bine pentru viata mea, astfel ca celulele canceroase sa nu se mai raspandeasca. Bineinteles ca rezultatele nu se arata decat dupa mai multe cure de acest fel. Cu 4-6 cure facute la 2-3 luni, poti sa ai rezultate foarte bune. Dar prelungirea vietii am simtit-o pe pielea mea. Iar in anumite cazuri, mai rare ce-idrept, medicii de aici au avut si vindecari complete.

Ce-am facut eu? Pentru metastazele osoase am urmat un tratament cu Strontiu 89 radioactiv, care reduce durerile cauzate de leziunile oasoase, si chiar poate sa mai reduca din ele. Trebuie sa intelegem ca la un pacient ajuns cu boala in stadiul 4, adica la metastaze, asa cum sunt eu, vindecarea se face doar printr-un miracol de la Dumnezeu. Medicina nu mai are decat solutii de prelungire a vietii. Odata ce omul intelege asta si face pace cu posibilitatea de vindecare, atat cat omul se simte mai bine se elibereaza si de stres. La fel si eu. Pot sa dorm mai bine, multumindu-ma cu putinul “mai bine” de care ma bucur in fiecare clipa. In final, starea de liniste si pace interioara contribuie decisiv la o calitate buna a vietii si la posibila stationare sau remisie a bolii cu care poti trai fericit ani in sir. In fond, aceasta este viata. Fiecare clipa, fiecare an de viata castigat inseamna Viata. Si o noua sansa de acces la noi terapii si tehnologii de prelungire a ei.

Cititind aceste randuri poate ca va ingroziti, dar va rog sa nu o faceti. Macar pentru mine. Viata fiecaruia dintre noi este limitata. Numai noua ne place sa credem ca vom trai vesnic pe acest pamant. Sau cel putin asa ne comportam de multe ori in viata. Un om foarte drag mie mi-a spus odata: "este incredibil ca omul se poate obisnui cu orice". Doar neacceptarea, stresul, frica de boala/moarte si victimizarea sau nevoia exagerata de compatimire sunt mari dusmani, dupa parerea mea.

Va marturisesc ca si eu mai am ceva de lucru cu mine ca sa fac pace cu mine insami ca nici eu nu sunt vesnica pe acest pamnant, dar trebuie sa recunoasteti ca sunt pe drumul cel bun :). Cel putin am inteles sa ma bucur de fiecare clipa de “mai bine”. Nu mai stiu daca v-am scris, ori cati dintre voi stiu: In stadiul 4, aceasta maladie este absolut imprevizibila. Altgfel spus, situatia se poate imbunatati dar si inrautati de la o luna la alta. Cum s-a intamplat si cu mine in ultimele luni.

Acum am facut toate analizele. Rezultatele de ieri nu sunt asa promitatoare, dar mergem inainte. Medicii mi-au confirmat ca boala a luat-o la trap de cateva luni (cam de prin lunile octombrie/noiembrie, anul trecut). Acum se vad si efectele: mici dar multiple metastaze pulmonare, suspiciune de metastaze hepatice si la cativa ganglioni limfatici. Aceste metastaze nu s-au vazut in martie pentru ca erau inca prea mici si nedetectabile, iar imunoterapia facuta doar o data nu a fost de ajuns. Asadar sunt necesare si alte solutii. Mi-au spus aici ca exista tratare locala, la nivel microscopic printr-o interventie speciala dirijata radioscopic care opreste alimentarea tumorilor si o solutie de chimioterapie dirijata spre leziunile respective. Cu alt “coctkail” de substante decat ce s-a mai folosit in trecut ma pot simti mai bine.

Va cer iertare daca discursul meu este prea tehnic, dar vreau sa impartasesc cu toata lumea ce se intampla aici exact. Atat ma pricep eu sa-mi descriu starea in care ma aflu, poate si din dorinta ca ar fi de ajutor si altcuiva experienta mea de sanatate. Las la latitudinea editorului sa includa sau nu in articol aceste pasaje. Asadar, dragii mei de-acasa, astept schema completa propusa saptamana viitoare, impreuna cu costurile aferente. Din cate am aflat pana in acest moment, banutii pe care i-am strans inclusiv de la voi sper sa imi ajunga macar pentru aceasta tura de investigatii si tratament. Important este ca sunt increzatoare, optimista. Si credeti-ma ca stiu ce vorbesc. Am vazut pacienti in situatii mai grave care s-au stabilizat facand aceste proceduri. Am vrut sa povestesc ce fac aici ca sa intelegeti si voi realitatea. Eu cel putin am inteles.

Nu va fi o minune peste noapte. Nu este o interventie unica, dupa care ma intorc acasa si gata. Drumul e mai lung de atat. Voi continua sa vin aici la recomandarea acestor medici minunati, o data la 2-3 luni pentru a-mi stabiliza situatia, daca rezultatele sunt bune. Daca nu, voi cauta in alta parte, dar nu ma voi opri. Nu ma voi opri nici sa va cer ajutorul vostru, pentru ca am nevoie el ca de aer. Iar pe langa el mai este ceva. Vreau sa va stiu langa mine pentu ca toate mesajele voastre, toata sustinerea voastra, imi da mai multa putere si speranta decat m-am asteptat vreodata. N-am stiut niciodata cat de mult ma iubiti. Pana acum.

Nu sunt o scriitoare

Va cer iertare daca unele detalii din viata mea ar putea sa nu fie interesante pentru toti cei care cititi aceste randuri. Nu sunt o scriitoare de povesti. Scriu povestea vietii mele si va multumesc tuturor celor care m-ati incurajat, celor care cititi, celor care imi faceti cunoscuta povestea. Nu in ultimul rand va multutumesc tuturor celor care m-ati ajutat sau ma ajutati atat cat puteti. Cand ai nevoie, nu exista mai mult sau mai putin. Asa cum setea se potoleste cu fiecare picatura de apa, tot asa fiecare picatura din ajutorul vostru imi potoleste setea in fiecare clipa. Va multumesc fiecaruia dintre voi pentru fiecare picatura de viata. Indiferent cat puteti contribui la tratamentul meu, ori imi sunteti alaturi cu inima, toti ma ajutati. Imi sunteti alaturi cu totii citind ori spunand povestea mea celor care m-ar putea ajuta.

Sunt coplesita de dragostea unor oameni din trecutul meu cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Fosti colegi si prieteni care mi-au scris si m-au ajutat - oameni din copilaria mea, fosti colegi de scoala. Sunt oameni pe care nu i-am cunoscut niciodata si care se ingrijesc de fiecare zi din viata mea, din viitorul meu. Necunoscuti mie, dar care au fost miscati de situatia sanatatii mele si m-au ajutat. Sunt oameni care s-au dat peste cap ca sa rezolve diverse situatii legate de viata mea. Poate si pentru asta traiesc astazi. V-am ramas datoare sa ma lupt la randul meu, incurajata de cum luptati voi pentru sanatatea mea. Nu am cuvinte sa descriu cat sunt de impresionata de cat faceti voi pentru mine si nu de cat fac eu.

Toti sunteti prietenii mei care ma ajutati nesperat. Tuturor va multumesc din tot sufletul meu. Si n-am cuvinte pentru asta.Imaginati-va doar cum pot sa gasesc eu cuvinte sa scriu ce simt cand cineva mi-a multumit pentru ca ii dau ocazia sa faca un bine! Eu inca nu am gasit aceste cuvinte. Toti sunteti oameni frumosi!.

Unii imi sunteti colegi din media si publicitate, care ma ajutati cu planificarea si realizarea unei mici campanii cu numar scurt de sms care va incepe din 15 mai. Altii imi sunteti colegi din outdoor, parteneri sau vechi prieteni care contribuie la speranta mea. La viata mea! Va multumesc fiecaruia dintre voi, cei care imi urmariti sau imi faceti povestea cunoscuta. Sunteti "O China de inimi" care sunteti langa mine, aici in China.

Conturile in care o puteti face donatii pentru a o ajuta pe colega noastra Raluca Tonciu, mai jos:

Oamenii care pot si doresc sa faca donatii sau persoane juridice care pot si doresc sa faca sponsorizari din impozitul pe profit care este platit la stat, o pot face in conturile:

RO85INGB0000999900046911 - RON, titular Raluca Tonciu

RO56INGB0000999901632122 - Euro, titular Raluca Tonciu

RO96INGB0000999902656498 - USD, titular Raluca Tonciu, deschise la ING Bank - Sucursala Mosilor

COD SWIFT INGBROBU

sau PayPal Bogdan Pietroiu bpietroiu@gmail.com

Orice ajutor conteaza!

Mai mult in Anunt Umanitar