Poate a venit vremea sa o spunem. Fie si de dragul limbii romane uitate. Aproape ca nici nu-mi mai aduc aminte cand recitam la scoala “Limba noastra-i o comoara” de Alexei Mateevici.
Era tot pe 15 ianuarie cand il aniversam pe cel care a scris versul "Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie". Oare noi azi ce ne dorim? Iarta-ne Bade Mihai Eminescu. Am ajuns in vremuri in care din cazua televizorului nu mai stim ce-ai scris. Ne uitam la altii care ne recita zilnic din “Limba noastra-i o povara”.
Cum bine remarca in urma cu un an Catalin Tolontan, Pagina de media ar fi trebuit sa faca nu numai o lista cu clientii de publicitate ai Antenei 1 dintr-o emisiune ajunsa la limita bunului simt in februarie 2013, ci a intregului spectru tabloid de programe TV ahtiate dupa rating cu scopul de a face rost de bani din publicitate.
Numai ca laudabilei aprecieri a jurnalistului GSP, fie si pentru ca a luat o pozitie deloc conformatabila inclusiv fata de colegii din trustul Intact din care face parte, ii mai trebuia ceva: o scurta monitorizare a scenelor din programe care coboara televiziunea la limita ei cea mai de jos, doar pentru rating crezand ca asa atrag publicitate. Asa, ca sa se vada negru pe alb cine si cu cata publicitate intra in latrina dejectiilor TV aducatoare de marete culmi de rating.
Astazi s-a ajuns mai rau ca la inceputul anului 2013. Scuzand parca orice mijloc, uneori de-a dreptul suburban pentru a duce la indeplinire obiectivul maret de publicitate si bani in cont, emisiunile au cuprins azi nu numai spectrul televiziunilor generaliste, ci si pe cel de stiri. Avandu-i ca initiatori in arta pierzaniei bunului simt chiar pe faimosii nostri conducatori, indiferent de spectrul politic, in marea lor intelepciune toti vin sa dea cu toporul unul in altul, in cel mai jos mod cu putinta a discursului public.
Cu exceptia buletinelor de stiri, televizuunile generaliste au deja o preocupare pe tot timpul zilei. De la matinale in care fetele ne danseaza la bara ca sa ne binedispuna barbatia din barbati si sa ofere un model de urmat fetitelor noastre de acasa, pana la emisiuni de seara pline cu tot felul de femei usoare, abia alfabetizate, toata lumea face rating.
Nici emisiunile umoristice nu mai au succes fara o parodie la intamplari si evenimente cu accente sexoase. Cate monitorizari de continut josnic au ajuns si la client, nu numai la CNA, in paralel cu rating-ul aducator de GRP-uri platite? Calupurile de publicitate, pline ochi, nu ne spun inca nimic. Poate ca ar trebui nu numai sa o spunem. Ar fi timpul sa mai si facem ceva.
Mai mult in Media