(AdPlayers.ro, Iulian Toma)
Initiativa pentru o Justitie Curata, Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia ProDemocratia si Centrul pentru Jurnalism Independent dezaproba cu fermitate modificarile aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala.
Sub numele Initiativei pentru o Justitie Curata semneaza Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia „Societatea pentru Justitie” – SoJust, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social (GDS), Societatea Academica din Romania(SAR), Societatea Timisoara.
Potrivit comunicatului, organizatiile semnatare dezaproba cu fermitate introducerea unor prevederi in Codul Penal si Codul de Procedura Penala de natura sa slabeasca mijloacele de lupta impotriva coruptiei si sa ingradeasca libertatea presei.
Organizatiile semnatare cer Parlamentului Romaniei, Presedintelui Romaniei si Guvernului sa se asigure ca modificarile votate de Camera Deputatilor, camera decizionala, nu vor fi promovate pana la capat si ca orice modificare adusa CP si CPP va fi in acord cu obiectivul declarat: de accelerare a luptei impotriva criminalitatii, si mai ales impotriva coruptiei si criminalitatii organizate.
Potrivit comunicatului printre cele mai grave modificari si consecintele ale acestora se numara:
1. Cresterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinte deosebit de grave are efecte negative in ceea ce priveste termenul de prescriptie si pedeapsa. Astfel, termenele de prescriptie si pedepsele pentru infractiunile prin care s-au produs pagube cu valoarea intre 200.000 si 30.000.000 lei se vor reduce semnificativ prin simpla modificare a definitiei «consecintelor deosebit de grave ».
De exemplu, abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de grave este sanctionat cu inchisoare de la 5 la 15 ani, pe cand forma simpla a acestei infractiuni este sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Termenul de prescriptie in prima situatie e 10 ani, iar in a doua situatie 5 ani.
2. Incriminare cu dedicatie pentru jurnalisti – de la 2 la 7 ani de inchisoare pentru difuzarea de inregistrari audio sau video. Practica CEDO este constanta in sensul ca inregistrarile pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primeaza in acest caz fata de interesul privat.
3. Limitarea duratei anchetei la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstante exceptionale, este o piedica uriasa in investigarea eficienta a infractiunilor complexe de criminalitate organizata, coruptie si a infractiunilor economice.
Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmarire penala de a aduna probe suficiente. Ne aflam in situatia unei incercari de blocare a anchetelor penale in dosare complexe.
4. Interceptarile nu se mai pot efectua decat dupa inceperea urmaririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informata ca este investigata. Din acest motiv, prin interceptari este putin probabil sa se mai obtina informatii relevante pentru ancheta, atata vreme cat persoanele investigate sunt prevenite cu privire la posibilitatea de a fi ascultate.
5. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatorie. Pana acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluata de catre judecator sau de catre procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificata a procesului penal. Acum administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a partii. In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rand efectuarea de expertize prelungind la infinit procesul penal.
6. Nulitatea absoluta, solutie universala pentru deficientele de procedura. Anterior acestor modificari, deficientele de procedura erau sanctionate diferit in functie de gravitatea lor si de consecintele pe care le produceau. Nulitatea absoluta era utilizata doar pentru un numar foarte redus de situatii.
Regula era nulitatea relativa, care putea fi invocata doar daca se proba prejudicierea drepturilor sau intereselor persoanei. In noul text, orice deficienta de procedura este sanctionata cu nulitatea absoluta, urmand ca proba sa fie inlaturata de la dosar. Aceasta abordare este gresita si excesiv de formalista, limitand judecatorului dreptul de apreciere asupra probelor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost constanta in practica sa, statuand ca judecatorul poate decide sa foloseasca o proba in dosar, chiar daca in administrarea aceasteia au existat erori de procedura. CEDO arata ca erorile de procedura nu constituie in sine o incalcare a dreptului la un proces echitabil si ca, eventual, pot fi evaluate din punctul de vedere al protectiei vietii private a persoanei.
7. Orice parte din proces poate cere anchetarea altor persoane, fapt care poate genera intarzieri si blocaje in procesul penal. Pana acum aceasta cerere se putea face doar de catre procuror, singurul cu atributii legale in acest sens.
