Credit: ARRP
Cu 200 de participanti si 19 vorbitori de marca pe tema stirilor false, Conferinta internationala organizata de ARRP, in parteneriat cu ICCO si BCU "Carol I" a beneficiat si de o Interventie live a Comisiei Europene si a urmarit si care sunt solutiile impotriva fenomenului care a devenit azi un pericol pentru societate si pentru valorile si institutiile democratice
adplayers. info
Transmisiunea live a conferintei pe tema Fake News O anatomie a mistificarii sociale a avut aproape 100.000 de accesari. Cu 200 de participanti si 19 vorbitori de marca pe tema stirilor false, conferinta internationala organizata de ARRP, in parteneriat cu ICCO si BCU "Carol I" a beneficiat si de o Interventie live a Comisiei Europene si a urmarit si care sunt solutiile impotriva fenomenului care a devenit azi un pericol pentru societate si pentru valorile si institutiile democratice
O mai mare transparenta a mediului on-line si educatia utilizatorilor si furnizorilor de continut au fost doar cateva dintre solutiile propuse pentru combaterea fenomenului stirilor false si manipularii, de catre participanti.
Cine finanteaza fake news?
„Avem nevoie sa stim sursele de finantare (funding flows) aflate in spatele celor care publica informatiile online”, pe baza principiului „urmareste banii” (follow the money)”, a subliniat Paolo Cesarini, Head of Unit Social Media & Media Convergence, din cadrul DG (CNECT) a Comisiei Europene, intr-o interventie live de la Bruxelles. El s-a referit la recomandarile facute saptamana trecuta de Grupul de Experti infiintat de CE, in incercarea de a identifica si combate fenomenul fake news.
Paolo Cesarini a apreciat, de asemenea, ca este necesara mai multa transparenta a managementului institutiilor media, dar si a activitatilor care sunt in spatele publicarii acestor informatii si al plasarii reclamelor pe website-urile indoielnice, precum mai mai multa transparenta legata de continutul sponsorizat (sponsored content), inclusiv advertising politic."
Fake news afecteaza competitivitatea economica. Solutia - adevaratul jurnalism.
Din punctul de vedere al omului de PR, fenomenul fake news a devenit o arma impotriva competitorilor economici, este de parere Jurgen Gangoly, Presedinte pentru Europa al ICCO (The International Communications Consultancy Organization), care a atras atentia ca oamenii care lucreaza in PR au nevoie de parteneri de presa credibili, pentru a-si comunica politicile economice:
„Avem nevoie de media de calitate, credibile, de partea cealalta a business-ului. Daca media pierd din incredere, business-ul are de suferit, pentru ca nu putem comunica. De aceea, ii rog pe oamenii de PR sa sprijine jurnalismul traditional, adevaratul jurnalism”.
Cambridge Analytica – un exemplu al proportiilor fenomenului
La randul sau, Alina Bargaoanu, Decanul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA si membru al Grupului de Experti la nivel inalt al Comisiei Europeane, sustine ca ar trebui sa cunoastem proportiile fenomenului, mai ales acum, in urma recentelelor dezvaluiri despre Cambridge Analytica sau a celor despre Internet Research Agency. „Cred ca prima masura de combatere ar fi sa stim in ce consta fenomenul, care este proportia lui, inclusiv in online-ul din Romania, care sunt vocile, mesajele si tehnologiile de amplificare”, a precizat Alina Bargaoanu.
Mai mult, Decanul Facultatii de Comunicare considera ca „fake news” a devenit un termen „neincapator” si recomanda, ca membru al Grupului de Experti europeni, „sa fie mai putin folosit, deoarece a inceput sa fie foarte mult politizat, aruncat in batalia politica si a devenit un termen umbrela, sub care pot fi puse foarte multe fenomene”.
Stirile false, un pericol pentru institutiile democratice
Colaboararea dintre autoritatile europene si nationale cu mediul privat este una dintre solutiile pe termen scurt propuse de europarlamentarul roman Siegfried Muresan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe 2018. In cadrul unui mesaj video transmis participantilor la Conferinta, europarlamentarul a amintit ca Uniunea Europeana a alocat anul trecut 4,9 milioane de Euro pentru masuri care sa combata acest fenomen.
„Mesajul este foarte clar: stirile false reprezinta un pericol la adresa proceselor democratice, precum si a alegerilor, dar si la adresa valorilor noastre, care in final influenteaza politicile publice din mai multe sectoare", a subliniat europarlamentarul Siegfried Muresan.
O chestiune de securitate nationala si internationala, generand „geopolitica neincrederii”
Reprezentantul Papei in Romania, Monseniorul Miguel Maury Buendia, a atras atentia ca „stirile false incearca sa schimbe perceptia oamenilor asupra realitatii si sa interfereze in mod negativ in comportamentul social”, iar astazi au capatat o dimensiune ampla, „devenind o chestiune de securitate nationala si internationala”.
O alta abordare a fenomenului dezinformarii si stirilor false a avut-o Dan Dungaciu, Director al Institutului de Știinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, conducator al LARICS (Laboratorul de Analiza a Razboiului Informational si Comunicare Strategica). El a vorbit despre „geopolitica neincrederii”, la care suntem expusi noi, occidentalii:
„Noi, occidentalii, suntem obisnuiti sa fim suspiciosi, incepem sa ne indoim de UE, de institutiile europene, de propriile institutii, de democratie si pe aceste fisuri deja existente, (…) din afara se poate lucra mult mai usor”. Pe baza acestei suspiciuni apare „geopolitica neincrederii”, care permite o manipulare mai usoara. „Nu mai este nevoie de un razboi clasic, aceste spatii de neincredere sunt predispuse la confruntare”, a apreciat Dungaciu.
Educatia ca solutie de "vaccinare" anti-manipulare
Ioana Avadani, Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, considera ca solutia vine, totusi, de la fiecare dintre noi: „cultivarea gandirii critice”. „Cat timp lucram cu oamenii, singura solutie castigatoare este sa ii facem sa se autosustina din punct de vedere informational. Daca ne uitam la ceea ce functioneaza in aceasta vaccinare anti-manipulare, cred ca cea mai buna solutie este educatia”, a conchis Ioana Avadani.
Din partea ARRP, sesiunile au fost moderate de Gabriel Paslaru (presedinte ARRP), Camelia Spataru (vicepresedinte ARRP), Cornel Cojocaru (senior expert BNR, membru al Juriului de Onoare ARRP), Catalin Hosu (vicepresedinte ARRP). ParteneriI evenimentului au fost Agerpres, Babylon Consult, BDR Associates, Capital Estate, Comm360, Kaufland, Media Trust, Perfect Ltd, Privesc.Eu si Trendy Sound.
Conferinta ”Fake News. O anatomie a mistificarii sociale” este prima dintr-o serie de actiuni pe care ARRP le va inteprinde anul acesta, pentru a sustine combaterea acestui fenomen, care capata amploare, si a informarii corecte a cetatenilor, conform dreptului la informare proclamat de Art. 19 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, in sprijinul adevarului.
Rezultatele Eurobarometrului din 12 martie au aratat ca 83% dintre cetatenii europeni considera ca fenomenul fake news este o amenintare pentru democratie, pentru institutiile europene si pentru societatea contemporana.
Mai mult in Media, Legislatie, Reglementare
