Credit: Editura Trei / Fabrica de PR
adplayers.info
Dupa succesul primului tiraj epuizat in scurt timp de la publicarea sa la Editura Trei, cartea „10 cai de a face fata persoanelor care iti fac rau. Cand te confrunti cu oameni toxici” revine in librarii si ofera, pe langa o serie de tipologii a comportamentelor mai putin benefice din interactiunile umane si subiecte de reflectie si analiza a acestora, in manifestarile de zi cu zi, anunta editura.
Una dintre cele mai frecvente si pozitive forme de comunicare cu cei din jur este umorul. O gluma poate detensiona o situatie, poate crea o atmosfera placuta si o stare de bine. Dar, in acelasi timp, umorul poate deveni si paravanul perfect pentru exprimarea mai putin asumata a altor tipuri de emotii, intr-o forma complet toxica, dupa cum subliniaza autoarea cartii, dr. Lillian Glass.
„Teoria lui Freud care spune ca „nu exista glume, exista doar adevaruri”, se aplica cu siguranta in aceste situatii. Oamenii care iti vorbesc urat sau iti fac rau, iar apoi pretind ca ei „doar glumeau> practic iti dezvaluie multe: ei iti spun, de fapt, cat de negative sunt sentimentele lor fata de tine.”
Glumele toxice si ce ascund oamenii in spatele lor?
Pe cat de banale sunt lasate sa para la prima vedere conotatiile cuvintelor ascunse sub masca unei glume ce-i vizeaza pe ceilalti, pe atat ele scot mai mult la iveala trairi negative. Cenzura impusa de regulile de conduita civilizata si de politete, care aduc cu sine taxarea unor comportamente si exprimari agresive, impiedica verbalizarea directa a starilor de animozitate, a resentimentelor puternice, a furiei, a invidiei, a frustrarii.
In acest context, gluma devine manifestarea perfecta a eliberarii conflictului intern, in care aceste stari pot fi continute cu greu. Astfel, asa zisa „gluma” este cea mai convenabila pozitionare intre exprimarea bruta a realitatii emotionale interne si diminuarea efectelor provocate, asumarea acestor ganduri si a consecintelor exprimarii lor, in relatia cu ceilalti.
Ironia sau sarcasmul numite doar „o remarca inofensiva si amuzanta”, a carei interpretare negativa este pusa doar pe seama sensibilitatii prea mari a celui care s-a simtit ofensat, este mecanismul perfect de defulare a acestor continuturi interne toxice. In acelasi timp, el poate functiona si ca o forma de compensare a unei stari de inferioritate, atunci cand persoana toxica isi creeaza prin acest comportament o ipostaza de putere, facandu-l pe celalalt sa isi piarda controlul emotional, fara „dovezi” ale jignirii.
„Adesea, acest mare glumet ce se ascunde in spatele afirmatiei <Hai ca doar glumeam> – care este si cel care a lansat ofensa verbala - te pune pe tine in defensiva. De regula, el sau ea se simte atat de nesigur(a) si atat de ranit(a), este atat de incapabil(a) sa isi exprime vulnerabilitatea si sa-si comunice sentimentele, incat te ataca pe tine - facandu-te sa fii persoana <rea> pentru ca te superi din cauza lucrurilor negative care ti-au fost spuse tie. Pana la urma, el sau ea doar <glumea>”.
Acest tip de comportament, pe langa altele, este cel mai bine regasit in cea de-a 13-a tipologie a persoanelor toxice din cele 30, identificate de Lillian Glass: Glumetul. „El te va ataca adesea, folosind umorul sarcastic si prefacandu-se ca aceste intepaturi verbale sunt doar tachinari amicale. Drept reactie la grimasa ta dispretuitoare, el intreaba: <Hei, unde ti-e simtul umorului? Toata lumea rade la poanta asta – ce-i cu tine?>. Umorul lui poate fi o arma, punandu-i in aplicare ostilitatea ascunsa”.
Cum privim glumele toxice si de ce este bine sa reactionam?
De multe ori, confruntarea acestei ostilitati mascate poate aduce mai multa tensiune intr-o relatie, astfel ca „tinta” acesteia prefera sa adopte un comportament de evitare, in ciuda sentimentelor negative traite, la randul sau.
„Trebuie sa asculti nu doar ceea ce iti doresti ca o anumita persoana sa spuna, ci si ceea ce spune ea de fapt. Cuvintele nu sunt neinsemnate. Puterea lor este mare. Ele te pot invata foarte multe lucruri atunci cand esti atent si le asculti pe fiecare in parte”. In plus, ea subliniaza ca este foarte important sa acorzi atentie sentimentelor tale, provocate de astfel de cuvinte si sa ai incredere in ceea ce simti. „De fiecare data cand auzi <Hai, ca doar glumeam!>, ceea ce auzi, de fapt, este: <Nu glumesc, am resentimente, sunt nesigur sau sunt pur si simplu furios pe tine> - iar aceasta nu este o gluma“.
Autoarea cartii „10 cai de a face fata persoanelor care iti fac rau. Cand te confrunti cu oameni toxici” ofera si tehnici specifice prin care pot fi combatute comportamentele nocive de acest tip. Una dintre ele este „Tehnica confruntarii directe”, care ii transmite interlocutorului, de la bun inceput, ca „nu il consideri amuzant si ca refuzi sa iei parte la poantele sau povestile lui”. Insotita de un ton ferm sau chiar ridicarea acestuia, de sublinierea adevarului din spatele afirmatiei si ca aceasta nu are legatura cu umorul.
Nu permite celorlalti sa te aseze intr-o pozitie de inferioritate, atunci cand iti subliniaza incapacitatea de a intelege o gluma
Tehnica confruntarii directe inseamna, in primul rand, a nu permite celorlalti sa te aseze intr-o pozitie de inferioritate, atunci cand iti subliniaza incapacitatea de a intelege o gluma sau iti catalogheaza reactia ca fiind atat de exagerata si emotionala.
In al doilea rand, spune autoarea, atitudinea si reactia ta sunt cele care pot face diferenta, nu numai in exterior, in fata celorlalti, ci si in interior, pentru sine. „Tehnica confruntarii directe previne transformarea ta in victima. (…) Nu doar ca ii face pe ceilalti sa te respecte, dar si tu dobandesti un mai mare respect de sine, din moment ce spui ceea ce vrei sa spui.”
Mai mult in Carte,
