( AdPlayers.ro ) „Problema este unde se termina informarea publica si unde incepe publicitatea”, pare sa fi rezumat cel mai bine Ambasadoarea Soknan Han Jung, Coordonator Rezident al sistemului Natiunilor Unite in Romania la dezbaterea “Informare publica versus reclama in mass-media audiovizuale”.

Evenimentul a avut loc miercuri, 15 februarie la sediul ONU Romania si a fost organizat de Asociatia Romana a profesionistilor in Relatii Publice - ARRP, Consiliul National al Audiovizualului - CNA si UNIC Romania. Intalnirea a evidentiat o serie de efecte negative pe care le are o decizie a CNA legata de conceptul de "publicitate mascata".

Informare sau dezinformare?

Organizatorii au facut trimitere la unele informatii furnizate de posturi de televiziune in care din dorinta de a evita o eventuala publicitate mascata reprezentantii unor companii, erau prezentati in locul functiilor si companiilor pe care le reprezinta ca reprezentanti ai unor sectorare de afaceri in care activeaza companiile respective. Este lesne de inteles ca o astfel de “informatia publica” plaseaza stirea in zona reprezentativitatii la nivelul unei intregi industrii ai caror reprezentanti sunt asaltati a doua zi de efectele negative ale unor intrebari la care nu au cum sa raspunda.

Reprezentantii Asociatiei Profesionistilor in Relatii Publice (ARRP), ai Consiliului National al Audiovizualului (CNA) si ai mass media au ajuns la concluzia ca, in temeiul art.17 din Legea Audiovizualului, “pentru asigurarea informarii corecte a opiniei publice” este nevoie de emiterea unor precizari care sa inlature confuziile legate de  informare si publicitate.

„Trebuie sa facem o distinctie clara intre publicitate si informare, caci actuala confuzie afecteaza activitatea de Relatii Publice a oricarei companii, institutii sau organizatii nonguvernamentale care îsi propune sa slujeasca interesul public”, afirma Presedintele ARRP, Dumitru Bortun (foto) .

In urma evenimentului, vicepresedintele CNA, Attila Gasparik va propune Consiliului elaborarea unei instructiuni care sa precizeze sensul  articolului 6 din Decizia  254/2004, sau chiar a unei noi Decizii prin care sa se arate ca nu intra sub incidenta „publicitatii mascate” mentionarea in stirile si emisiunile radio-TV a numelor de companii, institutii, organizatii neguvernamentale in relatie cu reprezentantii lor sau cu prezentarea unor informatii de interes public.

„Elementul esential al dezbaterii de azi este dialogul, care ofera ample posibilitati de a defini termenii intr-un schimb de idei transparent si deschis”, a mai spus Ambasadoarea Soknan Han Jung, Coordonator Rezident al sistemului Natiunilor Unite in Romania.

„Aceasta prima dezbatere a fost utila, iar Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale (ARCA) este deschisa la acest tip de activitati care ne ajuta sa intelegem lucrurile, sa le perfectionam si sa le aducem la nivel nu neaparat european, ci normal”, a declarat Ovidiu Miculescu, Presedintele al Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), asociatia patronala non-guvernamentala si non-profit, care reuneste principalele societati de radio si televiziune din Romania . 

“Publicitate”:  cu masca si fara masca

Potrivit Legii audiovizualului (legea nr.504 11 iulie 2002) completata de Decizia nr. 254 din 5 iulie 2004 termenii “publicitate” si “publicitate mascata” sunt explicati astfel (cap.1 art1):

“h) publicitate - orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale, cu scopul de a promova furnizarea de bunuri, inclusiv imobile si necorporale, sau prestarea de servicii contra cost, fie difuzat în scopuri autopromotionale;

i) publicitate mascata - prezentarea în programe, prin cuvinte, sunete sau imagini, a bunurilor, serviciilor, denumirilor, marcilor comerciale sau activitatilor unui producator de bunuri ori prestator de servicii, daca aceasta prezentare este facuta în mod intentionat de radiodifuzor, în scop publicitar nedeclarat, si care poate crea confuzie în rândul publicului cu privire la adevaratul sau scop; o asemenea forma de prezentare este considerata intentionata mai ales atunci când este facuta în schimbul unor avantaje materiale, a unor servicii reciproce sau al altor beneficii cu efect similar;

(Irina Toma info@adplayers.ro )