adplayers. info
Prohibitia totala la sturioni a fost extinsa la finalul lunii aprilie a.c. pentru inca cinci ani, anunta reprezentantii de comunicare WWF Romania. Potrivit informarii, interdictia se aplica in continuare pentru toate cele cinci specii de sturioni din Dunare: cega, morun, nisetru, pastruga si viza. Masura se extinde si pentru vanzarea de produse, cum ar fi carne si caviar, provenite de la sturionii salbatici din Dunare.
Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oara in Romania, in 2006, pentru o perioada de 10 ani. Tara noastra nu este singura care restrictioneaza pescuitul acestei specii. Pescuitul sturionilor este interzis si in celelalte tari de pe coasta Marii Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg inca din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdictia este in vigoare si in Ucraina din 1996 iar in Georgia din 1967. In Rusia exista interdictia de a pescui moruni in Marea Azov inca din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagra. In plus, Rusia doreste sa extinda aceasta interdictie si pentru Marea Caspica.
WWF-Romania a sustinut necesitatea protejarii ultimilor sturioni salbatici din Dunare si dupa finalul lui 2015. Cu toate acestea, prohibitia este o masura necesara, dar nu suficienta.
„Asa cum mentionam si anul trecut, la finalizarea proiectului ‚Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii’, este nevoie de aplicarea consistenta a legii si de masuri complementare. De crearea unor mecanisme prin care pescarii sa fie sustinuti pentru a obtine venituri din surse alternative si prin care sa fie implicati in activitatile de conservare, de protejare a habitatelor, in special a celor de reproducere”, spune Cristina Munteanu, manager proiecte ape dulci la WWF Romania.
Pentru a contribui la conservarea sturionilor, WWF a implementat in perioada iulie 2012 – septembrie 2015 in Romania, Bulgaria si Austria un proiect in valoare de 770 836 €, „Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii”. Acesta a abordat problema pescuitului excesiv, principala amenintare directa pentru supravietuirea ultimelor populatii salbatice viabile de sturioni din Dunare, fiind adresat atat pescarilor, autoritatilor, dar si companiilor producatoare de caviar si consumatorilor. Astfel, au fost create materiale care sa explice consumatorilor si comerciantilor regulile de etichetare a caviarului. In plus, specialistii WWF au mediat si au incercat sa imbunatateasca relatia dintre autoritati si pescari si sa ofere sprijin pescarilor care doresc sa obtina venituri din surse alternative.
Proiectul este finalist la editia din acest an a Premiului Natura 2000 organizat de Comisia Europeana, competitie ce recunoaste excelenta in conservarea si gestionarea siturilor Natura 2000. De asemenea, programul mai concureaza pentru Premiul Publicului acordat de cetatenii europeni, care pot vota pentru „Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii” pana pe 8 mai. Castigatorii, atat ai premiilor oferite pentru cele cinci categorii, cat si ai Premiului Publicului vor fi anuntati pe data de 23 mai 2016 – la doua zile dupa Ziua Natura 2000.
„Pe langa programele noastre pentru paduri si ape dulci, protejarea unor specii emblematice constituie o prioritate absoluta pentru WWF Romania. Legat de paduri, speciile de interes sunt ursul brun si zimbrul, iar in ecosistemele acvatice sturionul, ultimul <<dinozaur>> din Dunare. Din pacate faptul ca aceasta specie a reusit sa supravietuiasca 200 de milioane de ani nu garanteaza ca va reusi sa treaca si de acest secol, fara masuri concrete pentru protejarea speciei. Este nevoie sa cunoastem si sa protejam habitatele-cheie si coridoarele de migratie, sa informam si sa implicam publicul si autoritatile in protejarea acestei specii reprezentative pentru Dunare”, a adaugat Magor Csibi, director WWF Romania.
Mai mult in CSR
