Sursa FOTO: www.ador.ro ( AdPlayers.ro, Iulian Toma )
Altadata faima si barometrul creativitatii romanesti, vechiul festival AdOr devenit astazi noul ADOR, se multumeste in anul de gratie 2009 sa fie nici pe departe el insusi locul unde se apreciaza comunicarea de calitate, ci un indreptar de inscriere a lucrarilor pentru alte festivaluri internationale de publicitate.
Nu este o gluma, ci chiar scopul pentru care domnul Christian Luerzer, apreciat pentru biblioteca de publicitate si revista care ii poarta numele, a citit la ADOR 2009, luni, 7 septembrie, o lista de reguli pentru succesul inscrierilor in competitiile de publicitate din afara granitelor Romaniei.
Prezent la Bucuresti ca sa traga un ochi peste publicitatea autohtona, domnul Luerzer a venit sa invete agentiile de publicitate ce sa nu faca pentru a castiga premii la festivaluri de publicitate internationale. De parca autorii publicitatii romanesti ar trebui sa isi doreasca mai intai sa faca lucrari pentru premii. Nici vorba de sfaturi ca oamenii din agentii sa isi propuna sa vada in ce masura reclamele lor au raspuns cu idei proaspete comunicarii de brand, avand ca urmare si punctele acordate de juriul unui festival.
In logica lui Christian Luerzer, care a scos pe tabla o lista cu 22 de lucruri de evitat de catre orice agentie care vrea sa castige trofee in competitii internationale, sunt criticate in primul rand lucrari cu mult text si imagine saraca, si abia intr-un plan secund intra necorelarea strategiei cu brandul si valorile lui.
Judecand dupa prioritatile listei sale, sfaturile lui Christian Luerzer par mai potrivite pentru o scoala de design, decat pentru seminarul unui festival de publicitate, domeniu in care se presupune ca publicitarii au trecut deja de un training de art direction. Cum ar fi sa-i spui sefului sau clientului ca juriul unui festival te-a descalificat din motive de "mult text si imagine saraca", si nici n-ai apucat sa ajungi la "corelarea strategiei cu valorile unui brand"? E ca si cum i-ai spune ca lucrarea n-a avut art director, iar copywriter-ul trebuie urgent dat afara din agentie.
Indiferent cat de bun indreptar ar fi pentru publicitari, Lista sefului de la Luerzer Archive este nedreapta in primul rand cu ADOR. Invitat intr-o competitie a publicitatii romanesti, Luerzer si-a luat bilet de avion pana la Bucuresti ca sa invete romanii cum sa inscrie lucrari pentru a castiga premii in festivaluri internationale, si nu la ADOR. E ca si cum la o scoala la care te duci sa inveti sa cultivi rosii adevarate romanesti, te invata dom' profesor ca tot rosiile turcesti sunt mai bune.
De ce nu ne-o invata Luerzer sa castigam premiile acelea relevante, dar romanesti si sa realizeze scopul pentru care a aparut pe piata romaneasca festivalul ADOR? Sau de ce nu i-a invatat domnia sa pe publicitari la ADOR 2009 cum sa castige un premiu la ADOR 2010? Poate la anul. Pana atunci: Go Home, Mr. Luerzer!
