sursa foto: sibiusalami.ro

Revista Piata atrage atentia asupra legii de comercializare a alimentelor care dezavantajeaza  produse romanestii  si proiectul de modificare ale acestei legi

adplayers. info

Legea comercializarii alimentelor (L 321/ 2009) nu este in favoarea multor produse autohtone. Potrviti revistei Piata, noile reglementari privind comercializarea acestora vizeaza atat sortimentatia si layoutul magazinelor, cat si relatiile contractuale dintre furnizori si comercianti, dar si mecanismele interne ale afacerilor comerciantilor. De asemenea, acestea introduc ideea puritatii absolute a produselor romanesti si instituie un regim special pentru acestea.

Deputatii din comisia pentru agricultura au stabilit ca produs romanesc este cel obtinut pe teritoriul national din materii prime de baza provenite 100% din fermele din Romania. Consecinta directa? Majoritatea preparatelor din carne nu vor mai putea fi considerate produse romanesti, in contextul in care acest atribut confera un important avantaj competitiv (vezi aici articolul Atributul "produs romanesc" creste vanzarile cu minim 5%) .

Salamul de Sibiu nu va mai fi romanesc.

In aceste conditii, Salamul de Sibiu, pentru care Romania a obtinut Indicatia Geografica Protejata, nu va mai fi considerat produs romanesc. De asemenea, multe produse lactate pierd posibilitatea de a se promova ca produse romanesti, desi sunt procesate aici. Separarea materiilor prime de provenienta autohtona de cele de provenienta straina pe fluxurile de productie este posibila teoretic, insa aduce cu sine complicatii de natura logistica si costuri suplimentare. Este doar una din lacunele de definire a produsului romanesc, dar mai sunt si altele.

Se instituie obligatia comerciantilor de a asigura spatii de expunere si vanzare a produselor romanesti, precum si zone distincte pentru desfacerea acestora. Un fel de segregare etnica la raft. Consecinta: multe magazine vor avea nevoie de schimbari in planograma si in mercantizare pentru amenajarea zonelor distincte dedicate produselor romanesti. Aceasta, in conditiile in care comerciantii nu mai pot factura distinct servicii de promovare instore catre producatori.

Deasemenea, este introdusa obligatia comerciantilor de a se aproviziona majoritar (minim 51%) cu produse provenite din lantul alimentar scurt pentru categoriile: carne, legume, fructe, oua, miere, produse lactate si de panificatie. Nu este limpede daca prin „carne” deputatii au inteles inclusiv preparatele din carne.

Practic, consecintele reglementarii depind foarte mult de interpretarea definitiei date lantului scurt, insa pentru majoritatea lanturilor comerciale pot aparea probleme serioase de asigurare a produselor locale la categoriile fructe si legume. In cazul unei interpretari de o maniera extrema, atunci anumite produse lactate sau preparate din carne risca sa nu se incadreze in lantul scurt, desi sunt fabricate la noi, dar au „defectul” ca folosesc lapte din Ungaria, respectiv carne din Germania, Ungaria sau America de Sud.

Strict despre relatiile comerciale dintre furnizori si comercianti.

Proiectul de modificare a legii comercializarii alimentelor (L 321/ 2009) adoptat in comisia de specialitate a Camerei Deputatilor arata hotararea ferma - atat a structurilor asociative ale furnizorilor cat si a majoritatii parlamentare – de a reglementa strict relatiile comerciale dintre furnizori si comercianti.

Mai mult despre subiect in revista Piata

 Mai mult in Legislatie, Reglementare, Business