Monitorizarile Academiei Romane, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan, la cererea CNA, pentru 12 posturi TV si 2 retele de radio, au scos in evidenta abateri privind calitatea limbii romane in programele si publicitatea audio-vizuala

adplayers. Iulian Toma

Publicitatea a fost scoasa la tabla la Limba Romana. Elevii Renault, Dacia Duster, Orange, Dove, Sprite, Omo, Pampers si Banca Transilvania au primit avertisment pentru calitatea limbii romane in reclame. Monitorizarile Academiei Romane, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan la cererea CNA, au analizat programele a 12 posturi TV si 2 retele de radio, in urma careia au fost scoase in evidenta abateri privind calitatea limbii romane in programele si publicitatea audio-vizuala.

Astfel, folosirea unor formulari cum sunt „oferta dedicata persoanelor fizice” in loc de „oferta destinata / rezervata persoanelor fizice”(Renault), minim in loc de minimum (Orange), maxim in loc de maximum (Strepsil, Nurofen) sau Adevarul nu e usor de zis pe vorbe in locul Adevarul nu e usor de zis cu / prin vorbe” sunt doar o parte din alunecarile de la folosirea corecta a limbii romane in publicitate – cu mult mai putin grave insa decat jargonul si calitatea limbii din programele propriu-zise ale posturilor.

Nici Dormeo nu pare sa fi indragit folosirea prepozitiei, astfel ca, in loc de „99 de lei” reclama din noiembrie foloseste „99 lei”, in timp ce Duracell pare sa fi inventat formularea  „Design triplu perfectionat” in loc de „Design perfectionat de trei ori / la trei „

Reteta Dove cu obisnuita formula „o patrime crema hiodratanta” este trasa de maneca si pusa in situatia sa schimbe reteta exprimarii la  „o patrime de crema hiodratanta”, in timp ce Banca Transilvania este incurajata sa revina la limba romana de la „Locul unde au fost trainuiti zeci de mii de intreprinzatori romani”la „Locul unde au fost instruiti zeci de mii de intreprinzatori romani”.

„I-a tras-o cu asta domnu Ciolos lu domnu Johannis”

Publicitatea insa nu a sarit nici pe departe calul in programele audio-vizuale asa cum au facut-o programele posturilor si jargonul din cadrul acestora. Au fost inregistrate mai multe expresii familiare, argotice sau/si vulgare, inadecvate contextului: „Donald Trump a primit bani de la tac-su...” (Europa FM, 3.XI); „i-a tras-o cu asta domnu Ciolos lu domnu Johannis” (Antena 3, 6.XI); „mai pe romaneste, au facut pe ei de frica” (B1 TV, 20.XI).

Este surprinzatoare si transpunerea in scris a unor exprimari nonstandard, redactate neglijent: „Ca te-am dat jos din autobuz de-aia o sa mor?” (Kanal D, 19.XI).  Folosirea termenului puradei la un post de televiziune incalca nu doar un principiu de adecvare a registrelor, ci si unul etic, cuvantul fiind depreciativ, ofensator, cu puternice conotatii de discriminare etnica: „terase pe care au aparut antenele si hainele puradeilor, puse la uscat…” (Romania TV, 16 XI).

300 de ore de monitorizare

Cele 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, National TV, Antena 3, Romania TV, B1 TV, Realitatea TV si DIGI 24) si 2 posturi de radio (Radio Romania Actualitati si Europa FM) monitorizate in luna noiembrie au fost alese in functie de audienta, de acoperirea nationala, de ponderea emisiunilor informative si de dezbatere si de asumarea unui rol cultural si educativ.

Lista posturilor monitorizate corespunde intru totul celei din sesiunile de monitorizare din lunile martie si august 2016 si, in mare masura, listelor folosite in monitorizarile din etapele precedente (in special celor din rapoartele realizate in anul 2012), ceea ce permite comparatia si formularea de concluzii mai generale asupra calitatii limbii romane folosite in presa audiovizuala.

Ca si in etapele precedente, au fost analizate 300 de ore de monitorizare, urmarindu-se in primul rand transmisiunile de la orele de varf, in special emisiunile de stiri si de dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar interventiile verbale si mesajele scrise (titrari, crawluri) pentru care isi asuma responsabilitatea redactorii si colaboratorii posturilor respective. In rarele situatii in care au fost notate si secvente verbale apartinand invitatilor in studio, erorile semnalate au prilejuit simple recomandari, fara impact asupra evaluarii finale a postului respectiv.

Mai mult in Cercetare, Media, TV,